10 Practici de succes in Rezolvarea Problemelor

V-ati gandit vreodata sa evaluati cat de bine abordati problemele pe care le intampinati?

 

Potrivit lui Morgan D. Jones (autorul lucrării The Thinker’s Toolkit – 14 Powerful Techniques for Problem Solving), „Imposibilitatea de a lua în considerare alternativele în deplinatatea lor, reprezintă cea mai comună cauză a analizelor incomplete sau viciate”. Acesta consideră că o minte limitată (de presupuneri şi subiectivism) ne împiedică să acordăm atenţia cuvenită soluţiilor alternative, chiar şi în cazul sarcinilor mai puţin complexe.

 

Secretul îmbunătăţirii calităţii procesului decizional constă aşadar în lărgirea orizonturilor mentale.Pentru aceasta exista o serie  de tehnici  care contribuie la eliberarea minţii, tehinici care sunt de dorit sa devină o rutină în analiza tuturor deciziilor importante.

 

Cele mai importante practici de abordare a problemelor sunt:

 

  1. Acorda-ti timp.

Majoritatea deciziilor sunt luate în mod rapid. În multe cazuri, oamenii se simt forţaţi să se decidă cât mai repede. Alţii trăiesc cu impresia că dacă ar aloca mai mult timp, calitatea deciziei ar rămâne aceeaşi; în opinia acestora, mai mult timp ar putea chiar să le bulverseze gândirea.

Suntem cu toţii ocupaţi. Dar, poate, nu chiar atât de ocupaţi precum barometrul procesului nostru decizonal o indică.

 

  1. Practică gândirea critică

Este necesar ca pe parcursul procesului decizional să ne asigurăm că gândirea (raţionamentul nostru) este consistentă şi metodică.

Formularea de întrebări cu privire la elementele componente ale procesului raţional reprezintă o modalitate excelentă pentru disecarea unei probleme. Intenţia este de a separa cunoscutul de necunoscut şi ceea ce este subiectiv de ceea este obiectiv.

Întrebările trebuie să atingă toate aspectele problemei.

Tehnicile gândirii critice ajută la dezvăluirea carenţelor din informaţiile deţinute şi a imperfecţiunilor din procesul mental, văzut ca rezultat al presupunerilor conştiente şi subconştiente şi al automatismelor mentale.

 

  1. Reformulează Problema

Forma sub care o problema este definită în mintea noastră determină modalitatea în care o vom analiza (dacă vom putea sau nu să o analizăm în întregime).

O definire limitată sau prea deschisă a problemei determină ca soluţiile găsite să nu fie şi cele optime. Secretul constă în găsirea echilibrului potrivit. Tehnica constă în clarificarea scopului sau intenţiei efortului de soluţionare a problemei, prin redefinirea problemei în cât mai multe variante posibile.

Redefinirea problemei este atinsă atunci când problema (întrebarea în cauză sau decizia necesară) a fost reformulată în maximul de variante posibile.

 

  1. Concentrează-te pe factorii esenţiali

Toate problemele au la rădăcină factori de fond ce manifestă un rol determinant în crearea lor. Unul dintre secretele unei analize eficiente a problemelor constă în evidenţierea celor mai importanţi factori de această natură şi ulterior, focusarea analizei noastre exclusiv pe aspectele importante.

Identificarea factorilor majori nu este o sarcină uşoară. Aceasta solicită un act de voinţă din partea noastră, cu ajutorul căruia să surmontăm efectele subiectivismului şi a automatismelor mentale. Efortul ne va fi recompensat în termeni de timp salvat.

O listă a aspectelor şi factorilor majori trebuie dezvoltată imediat sau concomitent cu procesul de redefinire a problemei. Efortul conştient, realizat atât pentru regândirea problemei cât şi pentru închegarea unei liste cu factori majori, este vital pentru o definire eficientă a problemei.

 

  1. Colaborează

Unul dintre principiile managementului, ca ştiinţă, susţine faptul că puterea analitică a unui grup este superioară celei deţinută de un singur individ. Aşadar, merită să lucrăm cu alţii.

Colaborarea cu alte persoane ne ajută să minimizăm efectele generate de propria perspectivă limitată. Combinarea efortului de grup cu tehnicile analitice structurate încurajează şi mai mult avântul analitic din cadrul echipei

 

  1. Impune creativitatea

Pentru a ajunge la cea mai bună soluţie posibilă, este necesar să luăm în considerare toate acele opţiuni care includ cea mai bună soluţie. Pentru a atinge acest scop, trebuie să investim eforturi concertate în direcţia creativităţii, astfel încât să reuşim să formulăm alternative şi opţiuni imaginative. Din nefericire, creativitatea este o muză ce nu se arată uşor tuturor.

Realitatea arată că majoritatea oamenilor nu sunt înzestraţi cu o creativitate debordantă. Pentru unii indivizi, a participa la o şedinţă de brainstorming este ca şi cum ar merge la dentist pentru o extracţie. De ce se întâmplă aşa? Psihologii consideră că acest lucru se datorează faptului că, odată cu vârsta, oamenii devin din ce în ce mai raţionali, ei fiind orbiţi de criticile (reale sau imagiare) care le alterează imaginaţia.

Pentru a impune creativitatea în procesul de analiză a problemelor este necesar să includem o serie de etape care să ne ajute să ne reaprindem imaginaţia. Asemeni tehnicilor folosite în depăşirea barierelor mentale, tehnicile de intensificare a creativităţii au rolul de a ne ajuta să depăşim barierele ridicate de prejudecăţi

 

  1. Alterneaza intre accentul pe detaliu, respectiv pe imaginea de ansamblu

Practicarea acestei tehnici funcţionează ca instrument al creativităţii şi ca modalitate de verificare a realităţii.

Minţile noastre au învăţat deja cum funcţionează concentrarea pe detaliu. Există presiuni mentale care ne încurajează minţile să aleagă soluţii individuale, ulterior, fiind păstrate doar cele care îndeplinesc minimul de nevoi. Secretul unui proces eficient de soluţionare a problemelor constă în recunoaşterea momentelor în care accentuam elementele de detaliu si deprinderea inversarii constiente a concentrarii, prin translatarea sprea imagine de ansamblu.

Focusarea externă este, în realitate, atât un instrument al creativităţii cât şi un mijloc de a ne asigura că procesul analitic nu se va abate din drumul său. Focusarea externă previne orientarea pe o singură direcţie a analizei în drumul parcurs pentru căutarea unei soluţii satisfăcătoare.

Gândirea convergentă şi gândirea divergentă sunt necesare pentru a putea ajunge la o soluţie.

 

  1. Structureaza-ti analiza

Tehnicile analitice structurate reprezintă cea mai eficientă modalitate de deschidere a minţii către alternative diverse şi de asigurare că aceste alternative sunt evaluate în mod echitabil şi logic.

Procesul de structurare nu trebuie confundat cu procesul de analiză. Acestea sunt două procese distincte. Tehnicile de structurare sunt asemeni unei hărţi rutiere sau ale unui plan de execuţie, în timp ce analiza poate fi reprezentată prin alegerea destinaţiei sau a numărului de paturi dintr-o casă. Punctul final nu este hotărât decât de procesul analitic. În schimb, structurarea vă asigură un parcurs eficient către acel punct final.

 

  1. Determina informaţiille, care, dacă sunt disponibile, pot schimba decizia

Ai ajuns la sfârşitul procesului analitic şi ai luat o decizie. Întreabă-te „ Există vreo informaţie care, dacă ar deveni disponibilă, mi-ar schimba decizia?”.

Acest pas reprezintă o evaluare a riscurilor. Ai realizat o analiză parcurgând toate etapele necesare în mod logic şi raţional. Rămâne însă întrebarea dacă există vreo posibilitate, ca la o evaluare ulterioară, decizia să fie judecată drept neglijentă. Există vreo informaţie care ar putea să îţi schimbe părerea? Dacă da, necesită o investigare suplimentară?

 

  1. Revizuiţi rezultatul folosind tehnica celor 100,000 de paşi (100,000 foot review)

Pasul final presupune o verificare a „sănătăţii” deciziei.

Este posibil ca noi să devenim într-atât de implicaţi, de apropiaţi procesului analitic, încât să ne pierdem simţul perspectivei. Înainte de a lua o decizie finală este recomandat să ne întoarcem, mult înapoi, şi să ne întrebăm dacă decizia are sens. În mod normal, nu ar trebui să existe probleme.

Dacă intuiţia îţi sugerează că totuşi ceva nu este în regulă, probabil că într-adevăr ceva nu este bine şi ar fi indicat să reanalizezi.

 

In concluzie, daca doriti ca rezolvarea problemelor intampinate sa fie un proces predictiv, cu rezultate nu doar „acceptabile”, probabil ca exersarea acestor practici este un bun inceput.

Adauga comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *