Category: Abilități de Business

Ce este un Lider?

Leadership-ul este un concept prost înțeles, adesea confundat cu poziția sau titlul. Confuzia se datorează așteptării ca cineva cu un rol influent să fie lider. Cu toate că această așteptare reprezintă un ideal, nu întotdeauna o realitate.

Unii oameni care au urcat pe scară profesională ajung să fie lideri slabi la noul lor nivel. Ei ajung acolo pentru că erau competenți într-un rol diferit și s-a întâmplat unul din următoarele două lucruri: fie au ajuns într-un punct în care puterea pe care au dobândit-o i-a corupt, fie au fost promovați la un nivel de incompetență, îndeplinind premisa Principiului Peter.

Poate, ca o întorsătură diferită a Principiului Peter, liderii care ating un nivel apropiat vârfului carierei lor sau chiar în vârful carierei lor încep uneori să afișeze modele anti-leadership sau anti-modele de leadership, oricare preferi. Încep să cumpere imaginea idealizată în mintea celor mai frecvenți adepți ai lor. În acel moment, conducerea se poate transforma într-o versiune nesănătoasă de comandă și control, iar liderul poate deveni un „lider toxic”.

Liderul Toxic și modelele anti-leadership

Modelele anti-leadership înderpărtează până și cei mai devotați adepți. Dacă o persoană cu autoritate arată asemenea modele, oamenii care văd realitatea și aleg să rămână, de cele mai multe ori încep să aibă resentimente. Ei apar a fi loiali, dar loialitatea lor poate fi motivate de frică sau de percepția unui potential câștig în viitor. Oamenii au văzut asta întâmplându-se de prea multe ori; te face să te întrebi dacă vom învăța vreodată ceva..

Modelele anti-leadership

Modelele anti-leadership includ următoarele:

1. Autopromovare necontenită

Lucrăm într-o lume tehnologică competitivă și sunt de părere că toți inginerii de software și liderii trebuie să lucreze la marca lor personală. Cu toate acestea, există o zonă gri între curățarea profesională a unui brand personal și autopromovarea neîncetată. Un lider bun trebuie să înțeleagă diferența și să nu treacă niciodată această linie.

Autopromovarea continuă este un motiv care dezvăluie insecurități și fragilitate; acestea nu sunt trăsături bune pentru un lider. Aveți grijă de oamenii cu autoritate care profită de orice ocazie pentru a se autopromova, mai ales atunci când nu acordă meritul cuvenit echipei lor. Nu este doar enervant, este și periculos.

Auto-promovarea vine în multe forme și este rareori directă sau flagrantă. Liderii toxici sunt adesea inteligenți și încearcă să evite să fie prea evidenți.

Cea mai dăunătoare formă de auto-promovare se manifestă atunci când cineva își asumă meritul pentru realizările altora sau îi învinovățește pe alții pentru eșecurile lui. Un exemplu de auto-promovare și blamare vine sub forma declarațiilor „Ți-am spus eu”.

Liderii sunt direct responsabili pentru rezultatele echipei lor; dacă echipa reușește, reușesc și ei. Dacă echipa eșuează, eșuează și ei. În caz de succes, liderii nu trebuie să-și evidențieze munca sau să-și facă publicitate asupra contribuției lor specială mai presus de toate celelalte. Un lider are implicit succes atunci când echipa obține rezultate excelente. Nu există niciun motiv să-l explicăm. Cu toate acestea, conducerea nu este un sistem echilibrat prin definiție. Liderii sunt slujitorii oamenilor lor și, în caz de eșec, trebuie să-și asume întreaga responsabilitate pentru acesta.

2. Lipsa de integritate

Integritatea este calitatea de a fi onest și de a avea principii morale puternice. Un om fără integritate nu poate fi de încredere. Din moment ce oamenii nu rămân pe lângă persoane în care nu au încredere.

Un lider care are autoritate, dar îi lipsește integritatea este nociv. De exemplu, figurile de autoritate care simt că pot face și încălca promisiuni fără consecințe sunt ca otrava. Promisiunile încălcate nu sunt uitate, în ciuda lipsei efectelor imediate. Alte exemple de lipsă de integritate includ:

• Ascunderea greșelilor sau neasumarea răspunderii pentru ele.
• Manipularea altora pentru câștig personal.
• A spune un lucru și a face altul.

3. Sistem de valori slabe

Valorile slabe duc la pierderea încrederii și erodează relația cu adepții echipați cu un sistem de valori mai puternic sau diferit. Valorile slabe apar ca:

• Lipsa de respect pentru ceilalți, fie intenționat, fie neintenționat. Ambele sunt inacceptabile, dar tipul accidental poate fi îndrumat, în timp ce tipul intenționat nu poate.
• Lipsa de empatie, care este aproape imposibil de antrenat. Poți învăța pe cineva ce lucruri să caute pentru a părea empatic, dar nu poți antrena pe cineva să-i pese.
• Acțiuni sau comportamente necinstite, care au o suprapunere semnificativă cu lipsa de integritate și, de asemenea, greu de antrenat.

Liderii cu un caracter autoritar cărora le lipsesc valorile îi sperie pe oameni. Adepții lor tind să îi urmărească din cauza fricii sau a câștigului potențial perceput. Conducerea condusă de frică este toxică și reușește să creeze haos și tulburări generale.

Industria high-tech a văzut mulți lideri de succes și de temut, cărora le lipsea empatie sau respect pentru ceilalți. Succesul acestui tip de lider se poate datora unei combinații dintre următoarele:

1. Organizația îl prețuiește pe lider și creează o bulă în jurul lui, protejând restul companiei de daune.
2. Angajații rămân prin preajmă pentru că există câștiguri financiare semnificative.
3. Liderul este un fondator de neatins sau cineva cu calități uimitoare care sunt greu de înlocuit. Toată lumea învață să accepte răul odată cu binele.
4. Liderul este în vârf, iar schimbarea este prea complicată, costisitoare sau riscantă.

Industriile au văzut, de asemenea, cota lor echitabilă de lideri necinstiți. Aceștia tind să reziste prea mult și în cele din urmă cad greu atunci când sunt prinși.

4. Lipsa de consistență și persistență

Consecvența și persistența sunt caracteristici care permit liderilor să fie percepuți drept corecți și să întruchipeze capacitatea de a trece echipele dincolo de impedimente și spre posibilități. Unele dintre simptomele asociate cu lipsa acestor caracteristici includ:

• Schimbarea opiniei bruscă sau neprevăzuta.
• Renunțarea prea devreme; rețineți că renunțarea întârziată este, de asemenea, un lucru rău. A ști când este momentul potrivit pentru a renunța este o abilitate importantă pe care fiecare lider trebuie să o dobândească.
• Aplicarea diferitelor standarde pentru diferiți oameni.
• Se opune riscului.

5. Lipsa viziunii

Prima responsabilitate a unui lider este de a defini realitatea.

A fi capabil să definești realitatea este o abilitate crucială. Există un număr aproape infinit de realități posibile, iar un lider trebuie să adune cât mai multe informații practice și să aleagă una dintre ele. Nu vor exista niciodată toate datele necesare pentru a face o alegere perfectă și de aceea un lider trebuie să fie capabil să-și asume riscuri și să prospere în gri.

Un lider trebuie să găsească cuvintele potrivite pentru a prezenta acea imagine a realității ori de câte ori există îndoieli sau ori de câte ori echipele încep să se abată de la aceasta. Oameni diferiți ar putea avea nevoie de cuvinte diferite, dar imaginea a ceea ce este descris trebuie să fie consecventă. Inconsecvențele provoacă haos, iar haosul este o stare anti-leadership.

Eu numesc acea imagine a realității o viziune și este datoria unui lider să o definească, să o descrie și să o clarifice în mintea oamenilor. O viziune este ca o lumină într-o cameră întunecată, luminând spațiul, arătând ceea ce este în jur. Lumina creează claritate, iar claritatea creează încredere în oamenii care se mișcă în acea cameră. Consecvența și pasiunea sunt cheile pentru a avea succes în crearea unei viziuni.

Lipsa viziunii cauzează multe probleme, inclusiv următoarele:

• Luptă să-și definească sau să-și explice scopul.
• Luptă să definească strategia.
• Incapabilitatea de a-i inspira pe alții.
• Lipsa pasiunii sau incapacitatea de a infuza pasiune în ceilalți.
• Situațiile îl depășesc.
• Îneacă esențialul cu neesențialul.

6. Lipsa Competenței

Un lider trebuie să fie suficient de competent pentru a fi capabil să înțeleagă, cel puțin la un nivel înalt, ce fac subordonații sau coechipierii lor direcți și să-i ghideze spre obiectiv. Un lider nu trebuie să știe totul, dar el sau ea trebuie să știe suficient pentru a fi respectat și pentru a lua decizii bune.

Cel mai bun lucru pe care îl poate face un lider lipsit de competență este să se înconjoare de experți de încredere și să-și câștige respectul prin ghidarea deciziilor la nivel înalt, fără a le sta în cale. Recunoașterea lacunelor de cunoștințe este esențială pentru a forma și a menține o relație bună cu experții și pentru ca toată lumea să se simtă confortabil cu acest decalaj.

Un lider nu trebuie să fie înfundat în buruieni. Ei pot sta sus și pot observa și înțelege direcția și tiparele fără a fi nevoiți să se piardă în detalii. Cu toate acestea, este necesar să fii conștient și deschis la lacunele de cunoștințe.

Cel mai rău lucru pe care îl poate face un lider cu lacune de cunoștințe este să inventeze lucruri în încercarea de a părea competent. În tehnologie, este dureros de evident când cineva inventează lucruri, chiar dacă cine ascultă nu spune nimic. Inginerii sunt obișnuiți cu asta, dar nu o face mai bună.

7. Lipsa abilităților de execuție

Un lider trebuie să fie capabil să ia decizii și să ghideze eficient implementarea acestora la nivelul potrivit. Nu prea aproape de detalii și nici prea departe de realitate. Dacă un lider nu este capabil să ghideze implementarea unei decizii, el sau ea trebuie să angajeze un expert pentru a ajuta.

Micromanagementul este un exemplu de lipsă de abilități de execuție din cauza faptului că este prea aproape de detalii și de modul în care oamenii fac munca. Micromanagementul nu este o modalitate eficientă de a ghida implementarea unei decizii și este unul dintre caracteristicile unui lider slab.

Conducerea detașată este un alt exemplu de lipsă de abilități de execuție din cauza faptului că este prea departe de realitate. A da o direcție de nivel înalt și apoi a dispărea fără să fii atent nu este o modalitate grozavă de a conduce. Există o linie fină între a avea încredere și a fi detașat.

8. Lipsa de influență

Abilitatea de a influența în mod deliberat alți oameni este o componentă vitală a leadershipului. Tema influenței este complexă și subiectul multor cărți. O voi defini doar ca fiind capacitatea de a avea un efect intenționat asupra oamenilor pentru a obține rezultatele dorite.

Unele dintre simptomele unei influențe deficitare includ:

• Incapabilitatea de a inspira oamenii.
• Cauzează conflicte neintenționate.
• Nu este capabil să resolve dispute.
• Incapacitatea de a crea relații semnificative.
• Nu este văzut ca un ajutor de nădejde de ceilalți.
• Nu este de încredere.
• Nu comunică la timp.
• Nu are abilitatea de convingere.
• Îi este greu să ia decizii.

9. Lipsa de responsabilitate

Responsabilitatea este un alt subiect interesant. Când cuiva îi lipsește responsabilitatea, unul sau mai multe:

• Le lipsește angajamentul.
• Le lipsește transparența.
• Ei rezistă examinării, ceea ce are ca rezultat simptome precum:
  • Caracter defensiv sau opunerea față de feedback-ul negative.
  • Ascunderea sau mințitul în legătură cu fapte incomode.

10. Lipsa abilităților de management al schimbării

Liderii trebuie să fie capabili să definească realitatea, să arate calea către ea și să fie instrumente ale schimbării necesare pentru a face acea călătorie. Ca rezultat, liderii trebuie să fie capabili să-și imagineze, să influențeze, să implementeze și să gestioneze schimbarea.

Un lider care nu este capabil să gestioneze schimbarea nu va avea succes și, prin urmare, lipsa abilităților de management al schimbării este un model anti-leadership.

Gânduri finale

Leadership-ul este un comportament. Un lider definește realitatea și o comunică în moduri care au ca rezultat oamenii accepte ca fiind realitatea lor. Nu este o formă de autoritate dată de rol, proclamare sau putere de aplicare. De asemenea, nu este o formă de constrângere sau intimidare.

Nu lăsa mediul toxic să te prindă cu garda jos..

Toate locurile de muncă pot fi stresante- până și în zilele bune. Oricum, dacă a lucra (sau pur și simplu gândul de a te duce la muncă) te face să te simți obosit, depresiv, sau chiar îți face rău fizic, atunci este mai mult decât stresul generat de munca ta; astea fiind semne ale unui mediu de muncă toxic.

Semne fizice ale unui mediu de lucru toxic

Locurile de muncă toxice pot fi definite ca orice loc în care munca, atmosfera, oamenii sau orice combinație a acestor lucruri cauzează perturbări grave în restul vieții tale.

Aceste tulburări pot apărea în orice număr de simptome fizice, spune un articol recent al antrenorului și profesorului de comportament uman Melody Wilding. Acestea includ „nopți nedormite, senzație constantă de vigilență, palme transpirate și bătăi rapide ale inimii”.

În plus, mediile de lucru toxice sau ostile au efecte negative asupra sănătății care îți pot afecta viața personală „deteriorând totul, de la stima de sine până la prietenii”, afirmă Wilding.

Corpurile noastre sunt foarte pricepute să ne spună că există un „pericol” care trebuie abordat, așa că trebuie să fim atenți. Verificați-vă des cu aceste întrebări:

• Cum dormi? Obțineți în mod regulat cel puțin opt ore?
• Cum mănânci? Ești adesea prea stresat pentru a mânca sau ai tendința de a mânca în exces?
• Vă simțiți în siguranță acasă și la serviciu?

Dacă răspunsurile la aceste întrebări ridică semnale roșii, atunci este timpul să vă evaluați mediul de lucru și de birou pentru a vedea ce anume cauzează sănătatea și bunăstarea dumneavoastră să sufere.

Semne la locul de muncă ale unui mediu toxic

Iată câțiva indicatori solidi că lucrezi într-un mediu de birou toxic:

• Angajați bolnavi: mediile de lucru toxice duc la epuizare, oboseală și îmbolnăvire a angajaților din cauza nivelurilor ridicate de stres care fac ravagii în corpul nostru. Dacă oamenii sună bolnavi sau mai rău, lucrează bolnavi, acesta este un semn bun al unui mediu de lucru toxic.
• Leadership narcisist: superiorii sau șeful tău îți cer să fii mereu de acord cu ei, să le spui că au dreptate și să simți că sunt deasupra regulilor. Ei se așteaptă ca toți ceilalți să fie perfecți în timp ce pot îndeplini standarde mai scăzute.
• Puțin sau deloc entuziasm: Privește în jurul biroului. Pare cineva să fie fericit lucrând acolo? Zâmbește cineva vreodată? Dacă oamenii par de obicei de-a dreptul nefericiți să lucreze la companie, puteți presupune că mediul de lucru este toxic.
• Lipsa de comunicare sau comunicare negativă: tu și ceilalți nu obțineți informațiile necesare pentru a vă face treaba. Lucrezi din greu fără feedback pozitiv și fără recunoaștere și s-ar putea chiar să ți se spună să te bucuri că ai un loc de muncă.
• Turnover mare: Când mediul de lucru nu are nimic bun de oferit în afară de disfuncții, moral slab și boală, colegii vor începe să se îndrepte spre ușă pentru a găsi o situație mai bună. Dacă observați o rată ridicată de rotație în compania sau departamentul dvs., luați asta ca pe un semn al unui loc de muncă toxic.
• Clicuri, bârfe și zvonuri: toată lumea pare să fie pentru ei înșiși și nu există prietenii autentice între colegi. Există o mulțime de lupte interioare și paranoia, precum și bârfe de birou și zvonuri.

Pe lângă lista de mai sus, ai încredere în instinctul tău dacă îți spune că ceva nu este în regulă. Odată ce știi cu ce problemă ai de-a face, este timpul să dezvolți strategii care te pot ajuta să fii sănătos zi de zi.

Cum să gestionați un mediu de lucru toxic

Deoarece este nevoie de timp pentru a găsi un nou loc de muncă și nu poți să pleci imediat din această situație dificilă, te ajută să dezvolți modalități de a gestiona disfuncția până când poți intra într-un nou loc de muncă în altă parte:

1. Găsește oameni care simt la fel ca tine. Dezvoltă relații de prietenie cu oameni care simt la fel ca tine. Speranța este că vă veți urmări reciproc și veți împărtăși orice știre cu grupul.

2. Fă ceva după muncă care te poate ajuta să scapi de stres. Mergeți la sală, faceți reparații la domiciliu sau învățați o nouă abilitate. Cheia este să vă asigurați că trăiți o viață împlinită în afara serviciului pentru a combate drama de la 9 la 5.

3. Creați liste pentru a vă menține ocupat. O listă vă poate ajuta să rămâneți concentrat pe sarcinile dvs. în loc de atmosfera toxică și vă oferă un motiv pentru a continua în fiecare zi.

4. Documentează tot ce faci. Salvează e-mailuri și notează comentariile și deciziile de la întâlniri, apeluri telefonice și fiecare persoană care interacționează cu tine. Dacă trebuie să depuneți o plângere, veți avea nevoie de dovezi pentru a susține cererea dvs.

5. Începeți strategia de ieșire. Este posibil ca lucrurile să se îmbunătățească la locul de muncă, caz în care ar putea avea sens să rămâi. Cu toate acestea, în timp ce așteptați, începeți căutarea unui nou loc de muncă. Acest lucru vă va ajuta să rămâneți pozitiv atunci când lucrurile devin grele. Dacă ai avut nevoie să pleci, ia în considerare un job de scurtă durată care te va menține activ în timp ce vei găsi ceva în concordanță cu cariera ta.

Cunoașterea semnelor unui loc de muncă toxic și a modului în care îl gestionați vă va permite să faceți următorul pas în condițiile și în timpul dumneavoastră – astfel că următorul job va fi un loc în care vă place cu adevărat să lucrați.

10 moduri de a gestiona cu succes echipele la distanță
Conducerea echipelor la distanță – Ce să faci și ce să nu faci
11 Sfaturi utile pentru administrarea unei echipe distribuite